| |
   |
Ultima actualizare în 15.07.10
Romania are o lunga istorie a vanatorii. Tara reprezinta o destinatie de vanatoare remarcabila, atragand multi vanatori datorita numarului mare de ursi bruni, lupi, mistreti salbatici, caprioare, cerbi si capre negre. Concentratia de ursi bruni (Ursus arctos) in muntii Carpati din centrul Romaniei, este cea mai mare din lume si contine jumatate din populatia Europei, cu exceptia Rusiei.
Urme ale vanatorii si ale oaselor animalelor vanate in asezamintele din epoca de piatra, perioada si siturile de inmormantare sau picturile cu animale din pesteri precum cele din Cuciulat, Pestera cu oase sau Pestera Muierilor demonstreaza ca oamenii s-au indeletnicit cu vanatul de mii de ani. In perioada mezolitica, coarnele sau craniile de animale erau folosite pentru fabricarea de bijuterii si situri de inmormantare, iar arcul a inceput sa devina o unealta comuna de vanatoare pentru toate tipurile de vanat.
Dacii, stramosii Romaniei, au stabilit lupul ca fiind simbolul lor si purtau capete si piei de lup in varfurile tarusilor ca steaguri totemice de batalie. Cronicile grecilor antici si a romanilor mentioneaza deseori vanatoarea ca si ocupatie.
Cronica medievala Descriptio Moldaviae a inregistrat ca Moldova, una dintre cele trei provincii istorice ale Romaniei, a fost fondata de Printul Dragos in 1351 in timp ce vana. Acesta alerga undeva prin tinutul Maramures un bour sau bizon care ii ranise cainele preferat, o catea pe nume Molda. Dupa uciderea bourului, impresionat de bogatiile si frumusetea tinutului, l-a denumit dupa numele catelei sale, si-a adus oamenii si a populat zona. Capul bourului a ramas pana in ziua de azi simbolul heraldic al Moldovei.
Incepand cu perioada medievala ca o pasiune sau test al barbatiei, ursi, mistreti salbatici si cateodata cerbi erau ucisi cu sulite dupa ce erau alergati si incoltiti de caini. Intre secolele 16 si 18, Moldova si Valahia plateau un tribut Imperiului Otoman, care consta in vulturi si blanuri de animale salbatice, precum hermina si jder. Conducatorii Transilvaniei, precum George I Racoczi (1591-1648), erau vanatori inflacarati, impreuna cu majoritatea membrilor nobilimii.
Din secolul al 15-lea, s-au stabilit rezervatii de vanatoare, unde se monitoriza vanatul si uneori erau introduse si specii noi, precum cerbul lopatar in Romania.
In timp ce nobilimea vana tot felul de specii si foloseau cai, caini de vanatoare, arme si vulturi pentru a vana, oamenii de rand si taranii deseori vanau iepuri de camp, cu sulite, prastii, macete, furci, toporisti si capcane. Un numar mic de tarani care traiau doar din vanat de iepuri erau numiti iepurari. In schim existau braconierii care vanau ilegal toate speciile. Pedepsele pentru vanatul intr-o zona regala erau grave, chiar pana la pedeapsa cu moartea.
Bizonii au disparut din Romania in secolul 16 sau 17. Ultima vanatoare de bizoni a avut loc in 1762 in Moldova si in 1790 in Transilvania. Bizonii sunt protejati prin lege in trei dintre parcurile nationale sau rezervatii ale Romaniei, dupa ce au fost adusi din nou din Polonia. In aceeasi perioada, elanul si castorii au ajuns pe cale de disparitie in nordul Romaniei.
Transilvania, pe vremea cand facea parte din Imperiul Austro-Ungar, a reprezentat o destinatie renumita de vanatoare pentru nobilimea maghiara, unii precum lorzii Baron Franz Nopcsa si familiile Teleki, Széchény si Nádasdy detineau proprietati mari doar in acest scop.
Luparii implicati in vechea luparie urmareau recompensele generoase in bani pe cap de lup a carui blana era folosita pentru a face haine si sube. In 1855, doar in Transilvania, 842 de capete de lupi au fost predate pentru recompensa.
In timpul perioade interbelice, ciobanii au folosit stricnina pentru a controla populatia lupilor cauzand astfel o catastrofa ecologica. Aceasta tehnica de a controla populatia lupilor a dat gres dar in schimn a contribuit la exterminarea vulturului plesuv, ultimul fiind impuscat in 1929, timp ce zbura desupra Muntilor Fagaras. Vulturul negru a fost urmatorul care sa ajunga la extinctie.
Pana la izbucnirea Primului razboi mondial, nobilimea si burghezimea s-au dedat la vanaturi grandioase. In 1901, un grup al Contului Geza Szecheny a omorat 28 de ursi in 3 saptamani. Alti 22 de ursi au fost ucisi in paralel de un alt grup de vanatoare.
In 1931 in Romania s-a infiintat al doilea mare muzeu de vanatoare din lume, sub egida regelui Carol I in parcul Carol din Bucuresti, dar, din pacate muzeul a fost distrus de un incendiu in 1940. In 1935, printr-un decret regal, Parcul National Retezat, a reprezentat primul de acest gen din Romania.
Odata ce Romania si-a declarat independenta in 1877 si dinastia Hohenzolern a fost infiintata, vanatul a devenit un sport regal, construindu-se castele si vile pe fiecare domeniu de vanatoare. Regii dinastiei de Hohenzolern erau invatati de mici sa vaneze. S-a pastrat pana in zilele noastre un scurt metraj cu o vanatoare a regelui Ferdinand I din 1924. Initial castelul de vanatoare Foisor era folosit ca rezidenta de vara de familia regala, inainte ca Pelesul sa fie folosit in acest scop.
In secolul 19, Romania a devenit o destinatie europeana de vanatoare importanta, in special pentru cerbul carpatin, capra neagra si ursi. Familia regala sau cei mai bogati vanatori veneau in Romania pentru marele vanat in Muntii Carpati. Sir Samuel Baker au vizitat tara in 1858 si 1859 impreuna cu Maharaja Duleep Singh si in 1899 a venit Frederick Courteney Selous. Alte personalitati precum Eduard al VII-lee al Marii Britanii, Rudolf, printul incoronat al Austriei, regele Paul al Greciei, Juan Carlos al Spaniei s-au numarat printre vanatorii care au vizitat Romania.Colonelul August Von Spiess a ales sa ramana in Romania, doar pentru a deveni Directorul Vanatului Regal in 1929 sub egida regelui Ferdinand I al Romaniei.
I
Multi dintre scriitorii si poetii faimosi ai tarii, precum Mihail Sadoveanu, Ionel Teodoreanu, Eugen Jianu, Ionel Pop, Demostene Botez, Octavian Goga, C. Rosseti-Balanescu, I. AI. Bratescu-Voinesti, Nicolae Cristoveanu au fost vanatori pasionati. Anumite personalitati precum Mihai Tican Rumano, Dimitrie Ghica Comanesti sau contele maghiar nascut in Transilvania, Samuel Teleki, s-au aventurat in expeditii de vanatoare si explorari intensive in Romania si strainatate.
In cartea de recorduri mondiale de trofee a lui Rowland Ward sunt mentionate tinuturile Romaniei ca si furnizor de recorduri mondiale pentru cerbul carpatin (de catre vanatori locali si straini), capra neagra (de catre Frederick Selous) si linx (de catre Printul de Liechtenstein).
In perioada dintre al doilea razboi mondial si caderea comunismului, vanaturile grandioase erau limitate si erau acordate permisiuni in intregime membrilor Partidului Comunist, in special in 1972. Cele mai faimoase vanaturi erau realizate de fostul dictator al Romaniei, Nicolae Ceausescu. Timp de multi ani, a fost numit „cel mai mare vanator al tarii”, un titlu pe care l-a obtinut dupa ce a reclamat multe trofee de animale, inclusiv recordul mondial pentru ursul brun, insa corectitudinea metodelor sale au fost supuse discutiilor si puse la indoiala. In total se estimeaza ca Ceausescu a primit 270 de medalii de aur, 114 medalii de argint si 34 de bronz conform CIC (Consiliul international al Vanatorii si conservarii Vanatului) pentru trofeele pe care le-a prezentat la expozitie. Multi alti presedinti comunisti precum Todor Jivkov (Bulgari) in octombrie 1976 si in anii 1980, Leonid Breznev (Rusia) in noiembrie 1976, Erich Honecker (Germania de est) in februarie 1977, Nikita Khrushchev (Rusia), Gaddafi (Libia) si in mod special Josef Tito (Iugoslavia), au vanat in Romania la invitatia lui Ceausescu si au folosit vilele si castelele de vanatoare de pe domeniile Lapusna sau Scrovistea pentru vanat. Intre 1955-1989, s-a estimat neoficial ca grupurile lui Ceausescu au impuscat peste 4000 de ursi bruni. Incepand cu 1966, el a introdus muflonul ca si vanat in Neguresti, Timis si Scrovistea, dar numarul de vanata ramane foarte scazut.
Dupa caderea comunismului, vanatoarea a reinceput sa fie promovata, si vanatorii straini au reinceput sa vina in Romania. In momentul de fata Romania reprezinta destinatia internationala pentru vanatori. King Juan Carlos, in 2004, a prins in Covasna 5 ursi, 2 mistreti salbatici si un lup , in timp ce fotbalistul Roberto Baggio a ales sa vaneze iepuri in Baragan. Mai mult, fostul prim ministru Adrian Nastase a devenit directorul asociatiei nationale de vanatoare si purtator de cuvant pentru drepturile de a vana. Alti politicieni si fosti prim-ministri, precum Petre Roman, Teodeor Melescanu si Gheorghe Maurer sau artisti precum Mircea Dinescu, Ludovic Spiess si Octavian Andronic au practicat vanatul. Si legenda gimnasticii, Bela Karolyi, este de asemenea un pasionat al vanatorii.
Ancient Hunting Weapon
