Locuri de pescuit in Romania - Delta Dunarii

Canalul Crisan Caraorman

Acest canal a fost finalizat la inceputul anilor '80 si facea parte dintr-un proiect foarte ambitios de transformare a Caraormanului intr-un centru economic major pentru Delta prin exploatarea pe scara larga a dunelor de nisip din apropierea satului. Initial canalul a fost sapat adanc, insa procesul natural de colmatare a mai redus adancimea in anumite locuri.

Pozitia aproape transversala pe directia de curgere a Dunarii, si faptul ca intrarea de pe bratul Sulina suferea un grad avansat de colmatare au dus la existenta unui curent moderat.

Particularitatea acestui canal consta in existenta pe parcursul lui a unor portiuni foarte clar delimitate unde se prind anumite specii de pesti.

La intersectia cu bratul Sulina, in locul unde apele tuburi ale Dunarii se amesteca cu ape mai limpezi se prinde bine somn si salau. Datorita curentului puternic al Dunarii si pozitiei canalului, gura acestuia este continuu colmatata, in mod periodic (2-3 ani) fiind necesare lucrari de adancire a albiei.

Procesul de depunere al aluviunilor este atat de puternic incat in decurs de 10 ani a dat nastere unei insulite care continua sa se extinda. Urmeaza intersectia cu canalul Litcov ale carui ape sunt mai limpezi si atrag pesti rapitori precum avatul, bibanul si salaul. Incepand din acest loc, pe o lungime de 4-5 km, canalul Crisan-Caraorman a fost sapat pe vechea albie a Litcovului. Astfel, pe malul stang curentul este mai rapid si a sapat gropi adanci in care se pot gasi somni. Pe celalalt mal, canalul este mai putin adanc, cu o panta lina si cu vegetatie abundenta, preferat de crap.

Intre intersectia cu Litcovul si canalul Iacob, malul stang este mai inalt si fiind adapostit de salcii atrage multi turisti datorita conditiilor bune pentru instalarea corturilor. Pe langa somn si crap, se poate prinde si stiuca, dar cum apa este tulbure nu se recomanda ca momeala lingurita, ci o montura cu peste viu. Platica si carasul sunt alte specii care se prind in mod obisnuit de-a lungul intregului traseu al canalului. Intersectia cu canalul Iacob reprezinta cel mai bun loc de pescuit somn.
In acest loc s-a format o groapa naturala, foarte adanca (aproximativ 10 m), atat de apreciata de pescarii sportivi, incat de vreo 7-8 ani este extrem de greu sa gasesti un loc liber in perioada sezonului de pescuit. Canalul Iacob este scurt (300-400 m), ceea ce face sa fie foarte circulat de pesti in cautare de noi locuri de hranire. Sunt perioade cand pe canalul Iacob se pot prinde crapi de peste 10 kg si salai foarte frumosi. Iacob este un lac mare, cu multi plauri si care printre alte specii este renumit prin salaul care se prinde in mod regulat in apele sale.

La o distanta de aproximativ 800 de m fata de canalul Iacob se gaseste intersectia cu canalul Vatafu in care se pot pescui, in special salau, avat si biban.

La 1.5 km de capatul sau, tot debitul este preluat de 2 canale, restul canalului Crisan-Caraorman fiind lipsit de curenti. In acest loc numit de localnici „La transformator” (candva exista un transformator), s-a format o alta groapa adanca unde se pescuieste somn. In aceasta tripla intersectie se prinde foarte bine biban si platica. Unul din cele 2 canale duce spre cherhanaua Caraorman si in continuare in lacul Puiu. Celalalt canal ocoleste vechiul iaz si ajunge in lacul Puiulet. Pe acesta din urma la 100 de m in aval de intesectie se gaseste inca o groapa pentru somn.

Pe ultima portiune (1.5 km), datorita configuratiei geografice a terenului, urmeaza o zona cu apa statatoare, mai limpede, unde se prinde stiuca la lingurita.
In capatul canalului este un loc mai adancit si largit, cunoscut sub denumirea „Bazinul Caraorman”, unde datorita lipsei curentilor si a apei limpezi se pescuieste: avat, stiuca, crap, caras, biban, rosioara, etc.

 

Lacurile Puiulet, Lumina, Puiu, Vatafu, Rotund

Lacul Puiulet

Lacul Puiulet este situat in judetul Tulcea, in Delta Dunarii, intre bratele Sulina si Sfantu Gheorghe. Este un lac de marime medie, destul de adanc (aproximativ 2 m), cu plauri care circula permanet pe suprafata lui, blocand de multe ori intrarile in canale. Comunica prin canale cu lacurile Puiu si Lumina, acest lucru favorizand pescarii care la gurile lor fac cele mai bune capturi de stiuca si biban. Deasemenea, fiind foarte aproape de Caraorman, este preferat de localnici si  pescarii sportivi care isi intind navoadele tot pentru stiucile si bibanii care traiesc in apele sale. Aria de pescuit s-a mai restrans, stiuca fiind prezenta doar in anumite locuri, in special in zona numita „Papurova”. De asemenea, de-a lungul malului vestic incepand din partea de nord si pana la intrarea in canal, este un alt loc bun de pescuit.

Se prind foarte bine si bibani fie la lingura rotativ, fie la bucatica de peste. In toamna anului 2001 se prindea foarte bine biban mai ales la gura canalui dinspre Caraorman.

 

Lacul Lumina

Este un lac cu ape relativ adanci si destul de limpezi, unde plaurii schimba foarte des configuratia malurilor. Aici plaurul cunoaste cea mai larga dezvoltare din Delta Dunarii. Este un important centru turistic si punct de plecare in explorarea Deltei, cu posibilitati de cazare. In zona a fost construit si un obelisc cu ocazia inaugurarii canalului Sulina. Lacul Lumina are mai multe zone distincte unde se prinde stiuca. Cel mai cunoscut si mai apreciat loc se numeste "Iasencova" si se gaseste in partea de nord a lacului intr-o zona unde apa este limpede si exista bradis. Apoi urmeaza malul vestic al lacului, mai ales in micile golfuri formate aici. Un alt loc important este la capatul canalului ce leaga lacul Lumina de Puiulet. Chiar in aceasta zona in 2001 plaurii au inchis o parte din golful in care debuseaza acest canal, formand o japsa unde s-a pescuit cu mult succes stiuca.

 

Lacul Puiu

Este un lac adanc cu o suprafata intinsa. Are legaturi cu lacuri mari precum Lumina, Rosu si Erenciuc, fapt pentru care in apele sale se pot pescui multe specii de pesti: crap, somn, stiuca, salau, etc. In special, sunt cautate gurile canalelor pentru crap, salau si somn. Apa din acest lac este insa tulbure, si chiar daca stiuca in aceste conditii nu prea musca la lingurita trebuie incercat, deorece au existat si exceptii. Canalul dintre lacurile Rosu si Puiu, asezat paralel cu directia de curgere a Dunarii are un curent puternic, care oxigeneaza apa si atrage foarte multi pesti.

Lacul Vatafu – „Bejan"

Este un canal lung aproape paralel cu bratul Sulina. Canalul Vatafu strabate o suprafata inundabila intinsa trecand pe langa multe lacuri si japse, iar in capat da numele sau lacului in care debuseaza. Lacul Vatafu este un lac de dimensiuni mici, insa destul de adanc, fiind populat de plauri mari si cu zone unde apa limpede atrage multe stiuci. Un loc unde se prinde stiuca ar fi in nordul lacului, acolo unde apa este mai limpede. Acolo unde ia nastere, la intersectia cu canalul Crisan-Caraorman se poate pescui cu succes salau, somn, crap, biban, platica.

Zona reprezinta un loc important pentru coloniile de starc pitic si cormoran mic si constituie un adevarat „rezervor” pentru reproducerea mai multor specii de pesti, indeosebi pentru caracuda si lin.

 

Japsa Doha

Doha are adancimi mici si o forma alungita fiind taiata in doua parti inegale de Canalul Vatafu. Acest lucru asigura o buna oxigenare a apei, fapt pentru care stiuca poate fi pescuita in mod obisnuit.

Lacul Rotund

Lacul Rotund are o apa tulbure ceee ce face ca pescuitul sa fie mai dificil. Din 2002, in golful din nord-est al lacului, acolo unde apa este mai putin tulbure, intr-un loc numit de pescari „Ulianova” s-au prins la lingurita cantitati insemnate de stiuca. Nu ar trebui sa fie nimic surprinzator, deoarece lacul Rotund comunica cu Puiulet printr-un canal care vine exact din vestitul loc de stiuca "Papurova".

 

Garla Perivolovca si lacurile din apropiere

Garla Perivolovca

Este situata intr-o zona mai veche, in care colmatarea naturala a facut ca lacurile sa aiba adancimi mai mici. Datorita vegetatiei abundente (nuferi, papura, stuf, salcii pe margine), a curentului moderat si a legaturilor cu multe lacuri si japse, in Garla Perivolovca se pot prinde: salau, somn, crap, stiuca, caras, biban, avat, rosioara etc. Acolo unde apele uneori limpezi ale Garlei se amesteca cu apele tulburi ale bratului Sfantul Gheorghe sunt atrasi in apreciat rapitorii: salau, biban, avat. Are un traseu serpuitor, asezat de la nord la sud, transversal pe directia de curgere a Dunarii, de aceea curentul apei este foarte mic. Legaturile cu Dunarea in partea de sud si cu canalul Litcov in partea de nord, asigura o buna improspatare a apei, fiind un bun refugiu vara cand temperaturile ridicate si nivelul scazut al apei determina pestii sa plece din japsele putin adanci.

Din Perivolovca se poate intra in multe lacuri precum: Cuibul cu Lebede, Chiril, Lebedea, Isac, Gorgostel, Taranova si nenumarate japse

Lacul Chiril – „Chirilova"

Este un lac cu o suprafata medie, putin adanc unde se prinde foarte bine stiuca la lingurita. Prezenta pasarilor si vegetatia foarte bogata, face ca o calatorie prin aceste japse sa fie o adevarata aventura. In jurul lacului se gasesc multe japse cu adancime mica, preferate in special de stiuca. Nu va aventurati in aceste locuri fara un ghid, pentru ca exista plauri care pot inchide drumul, doar la o simpla rotire a directiei din care sufla vantul.  Zona cea mai indicata pentru pescuitul stiucii este in estul lacului in apropierea canalului ce face legatura cu lacul Gorgostel.

Apoi urmeaza zona de nord, desi in vara anului '98 s-a prins foarte bine stiuca in aproape orice loc al lacului. Accesul principal se realizeaza dinspre Garla Perivolovca printr-o japsa.

Unul din traseele folosite de pescarii din Caraorman numit „Seica" este foarte ingust si trece printr-un adevarat labirint format de vreo zece japse mici. De asemenea odata intrat intr-o japsa este foarte greu de gasit drumul ingust cat o carare si de aceea, exista semne lasate de pescari: stuful indoit, noduri de papura, etc, pe care un ochi neavizat nu le poate citi.

Lacul Cuibul cu Lebede – „Cuibida"

Este un excelent loc pentru birdwatching, dar in acelasi timp se poate pescui foarte bine si stiuca, in special pe malul din sud-vest. In perioadele mai secetoase (cota Dunarii la Tulcea sub 100 de cm) exista zone unde nivelul apei nu depaseste 1 metru, ceea ce a determinat dezvoltarea vegetatiei acvatice: in special bradis, iar in apropierea malurilor s-au format palcuri de nuferi. Accesul principal se realizeaza dinspre canalul Litcov, se trece mai intai printr-o japsa si apoi in partea de sud-vest a acesteia se intra in lacul Cuibul cu Lebede. In functie de nivelul apei se poate intra in lac si prin alte doua sau trei locuri, insa este mai dificil si se impune prezenta unui ghid.

 

Lacul Gorgostel

Candva acest lac a fost un brat al Dunarii care s-a colmatat in timp, forma de meandru fiind marturie a originii acestui lui. Legatura cu Garla Perivolovca si cu Lacul Chiril fac ca acest lac sa fie unul din locurile de tranzit ale pestilor. Malurile sale sunt invadate de vegetatie, nu exista plauri, iar nuferii de pe margine favorizeaza raspandirea stiucii.

 

Lacul Lebedea – „Lobodencova"

Este un lac micut, pe care localnicii il considera mai degraba o japsa. Forma alungita sugereaza ca acest lac in trecut ar fi putut fiun brat colmatat al Dunarii. Este un loc unde se prinde stiuca la lingurita. Accesul se realizeaza dinspre Garla Perivolovca.

 

Japsa Militarova

Militarova este o japsa vizitata de foarte multe pasari, in special lebede si pelicani, care gasesc aici o hrana bogata. Militarova si Harasimova candva faceau parte candva din lacul Isac, dar cu timpul vegetatia a izolat aceste japse de restul lacului.

Apa este foarte limpede mai tot timpul anului, nuferii numerosi si vegetatia acvatica foarte abundenta atrag multe stiuci, chiar daca adancimea este destul de mica. Accesul nu este complicat si se realizeaza din Garla Perivolovca, dar daca doriti sa pescuiti in Militarova este recomandabil sa aveti totusi un ghid.

 

Japsa Harasimova

Japsa Harasimova are mai multe atuuri, printre care, legatura cu lacul Isac si Garla Perivolovca, apa care se improspateaza mai usor atragand multi pesti, este mare, mai adanca si cu mai putina vegetatie decat Militarova. In aceasta japsa apa este tubure, de aceea stiuca prezenta si aici nu musca la lingurite ca in Militarova. Accesul principal se realizeaza destul de usor din Garla Perivolovca, totusi daca doriti sa pescuiti este recomandat sa aveti un ghid.

 

Japsa Latacova

Japsa Latacova situata intre lacurile Chiril si Lebedea este un loc bun de pescuit stiuca. Latacova in traducere libera insemna „japsa nuferilor", insa in urma cu cativa ani nuferii care impanzeau malurile au fost distrusi de plaurii care au trecut peste ei impinsi de vant. Accesul se realizeaza printr-un canalus ingust aflat la 100 de m de Garla Perivolovca, foarte dificil de trecut cu o barca mai mare. Plaurii numerosi si destul de mari pot bloca total intrarea in japsa, de aceea este recomnadat sa mergeti cu unn ghid.

 

CANALE

Canale: Litcov, Vatafu, Puiu-Rosu, Puiulet-Lumina

Bratele Dunarii, garlele si canalele din Delta reprezinta in general un loc de refugiu pentru pesti in perioadele dificile, vara in zile calduroase si cand nivelul apei este scazut. Zonele mlastinoase, cuprinse intre 0 si 1 metru fata de nivelul marii reprezinta 55% din suprafata Deltei si sunt cautate in perioadele de inundatie de anumite specii de pesti: stiuca, crap, caras, lin, etc. Atunci cand apele se retrag toti pestii din aceste locuri migreaza spre zone mai adanci: acestea fiind canale si lacuri. Canalele din Delta, in general, strabat suprafete inundabile intinse si au legaturi cu multe lacuri. Multe specii de pesti isi schimba arealul, trecand dintr-un lac in altul prin canale, garle si bratele Dunarii. Aceasta migratie se produce din diferite cauze: cautarea unor noi locuri de hranire, slaba calitate si nivelul scazut al apei, etc.

Canalul Litcov

 

Canalul Litcov este de o frumusete extraordinara, cu malurile bordate de salcii vechi si cu un traseu sinuos. Cel mai lung canal din Delta (45 de km) pleaca de pe cel mai vechi si mai frumos brat al Dunarii, Sfantul Gheorghe urmand sa strabata o zona impanzita de lacuri si japse asigurand accesul in aceste locuri. La fel ca Perivolovca si ca alte canale din Delta, in perioadele de vara, cand nivelul apei este mic, pestii din japse isi gasesc refugiu in canalul mai adanc si mai bine oxigenat. Spre deosebire de Perivolovca cu care se intersecteaza, orientarea acestui canal este de la vest la est, in directia de curgere a Dunarii, de aceea curentul apei este mai rapid. Locurile de pescuit sunt pe tot parcursul lui, insa intersectiile cu alte canale sunt mai agreate de salau, avat, biban, rosioara, zonele cu curent mai domol sunt mai indicate pentru crap, iar locurile mai adanci pentru somn. 

In apropierea Caraormanului, nu departe de intersectia cu canalulul Crisan-Caraorman exista un loc unde s-a format o groapa adanca care este foarte buna pentru pescuitul somnului. Aproximativ 50 - 70 de m mai in aval se afla intersectia cu canalul „Suez” loc unde se poate pescui biban si avat. Dupa aceasta intersectie la 50 de m se afla o zona cu adancime mai mica, dar si cu un curent mai lin, unde se poate prinde crap.

 

Canalul Vatafu

Este un canal lung si fiind aproape paralel cu bratul Sulina are un curent puternic. Canalul Vatafu, intersectand multe canale, traverseaza o zona bogata in lacuri si japse, cu unele are legatura directa (precum lacul Vatafu si japsa Doha). Acolo unde ia nastere, la intersectia cu canalul Crisan-Caraorman, ca de altfel si pe tot parcursul lui, se poate pescui cu succes salau, somn, crap, biban, platica.

Canalul Puiu – Rosu

Este un canal adanc si extrem de circulat de pesti care leaga lacul Puiu de lacul Rosu. Lacurile Rosu si Puiu sunt de dimensiuni mari si adanci, cu un important potential piscicol, iar canalul dintre ele, asezat paralel cu directia de curgere a Dunarii are un curent puternic, care oxigeneaza apa si atrage foarte multi pesti. Pe malul lui se gaseste Satul de Vacanta Rosu care a dezvoltat o traditie in diverstismentul local, asigurand conditii pentru desfasurarea spectacolelor folclorice traditionale, focuri de tabara, concursuri de pescuit sportiv si cine festive.

Canalul Puiulet – Lumina

Intre lacurile Lumina si Puiulet, lacuri adanci si destul de mari, exista un canal de legatura scurt. Acesta are si zone unde malurile sale sunt formate din aglomerari de plauri, sub care isi gasesc adapost pesti, precum somn, crap, caras. La gurile canalului plaurii pot bloca accesul, fiind foarte dificil de trecut cu o barca cu motor mai mare sau cu o salupa.

Canalul Puiulet – Rotund

Intre lacuurile Rotund si Puiulet legatura este mult mai scurta, iar malurile sunt in totalitate formate din plauri. Este canalul cel mai „blindat" de plasele pescarilor. Existenta numeroaselor varse ascunse pe sub maluri si taliane care taie canalul, sunt o dovada clara a potentialului piscicol al zonei. Intrarea din acest canal in lacul Rotund a fost blocata in urma cu cativa ani de un plaur mare, iar pentru a putea trece cu lotcile, pescarii au taiat cu ferastraul o carare ingusta lunga de vreo 30 - 40 de m.

 

Canalul Suez (in partea de Vest a dunelor de nisip)

Se spune ca prin anii  "70 in apropierea dunelor de nisip, care fac parte din „cordonul initial” ce a dus la formarea Deltei, a fost sapat un canal cu o lungime de aproximativ 12 km, care unea Garla Perivolovca in sud cu Canalul Litcov in nord. Se zicea ca Ceausescu dorea sa transforme intr-o orezarie o suprafata buna cuprinsa intre Garla Perivolovca si acest canal. Aceasta zona cuprindea o regiune inundabila intinsa in care s-a dezvoltat o bogata vegetatie, nenumarate japse si cateva lacuri cu adancimi mici: Cuibul cu Lebede, Chiril, Lebedea, etc. Ca o reactie la planurile aberante ale dictatorului, acest canal a fost numit de localnici in mod sarcastic canalul „Suez".

Datorita orientarii transversale pe directia de curgere a Dunarii, asemanator cu Garla Perivolovca cu care are o pozitie aproape paralela, pe parcursul canalului exista 2 portiuni distincte, partea din nord unde se face simtit un curent redus, apa scurgandu-se in Litcov, si portiunea din sud unde practic nu exista curenti. In zona din nord se gaseste o portiune adanca (3-4 m) cu apa limpede si un curent aproape inexistent, fiind posibil ca in anumite conditii sa se prinda stiuca.

Pe portiunea din sud lipsa curentului a determinat o dezvoltare exploziva a vegetatiei mai ales in zonele mai putin adanci, ceea ce a dus la formarea unor praguri naturale. Desi acest canal nu are o vechime mai mare 30 de ani, procesul natural de colmatare a facut ca aceste praguri, unde se putea pescui cu succes in urma cu doar 10 ani, astazi sa fie impanzite de vegetatie iar navigatia sa se desfasoare foarte anevoios. Pragurile, avand lungimi de cateva sute de metri, delimiteaza 4-5 zone mai adanci (2-4 m) cu apa limpede, unde o bogata vegetatie acvatica: nuferi, bradis, stuf si papura au creat un habitat ideal pentru stiuca.

In perioadele de inundatie, in special primavara, canalul are legaturi, prin care circula pestii, cu Lacul Chiril, care este un lac unde se „tine" stiuca. Pescarii batrani cred ca uneori, cand nivelul apei este ridicat, multe stiuci din lacul Erenciuc migreaza in acest canal. Exemplarele de stiuca nu sunt foarte mari, intre 0.5 si 2.5 kg, insa constanta cu care trage stiuca face ca acest loc sa fie cautat de pescari sportivi. Cel mai bine s-a prins stiuca in 1997, in 4-5 ore se puteau prinde 20 de Kg de marlita intre 0.5 -1 Kg.

Este un peste care face parte din familia ciprinidelor. Corpul lui este protejat insa si de un strat gros de piele, cu o bogata secretie. Are gura mica, terminala, cu maxilarul inferior ceva mai mare decat cel superior. Buzele sunt groase, prevazute cu o pereche de mustati scurte, inotatoarele au marginile rotunjite si sunt carnoase. Ochii sunt mici. Greutatea obisnuita este 500-800 g, iar dimensiunea minima a linului care poate fi retinut este de 25 de cm.

Masculii sunt ceva mai mici decat femelele de lin de aceeasi varsta. Coloritul linului difera in functie de locul in care traieste exemplarul respectiv. Corpul este de culoare inchisa verde-cenusie, este un pic alungit, acoperit de solzi extrem de mici. Coloritul cel mai frumos il au exemplarele care traiesc in rauri.

Traieste in apele limpezi si oxigenate.

     

Momelile folosite la pescuitul sportiv: Momelile folosite sunt: rama, viermusi, cocolos de paine etc.Linul gusta, linge nada, motiv pentru care este necesara multa experienta pentru a simti cu exactitate momentul in care carligul trebuie intepat. Uneori se joaca atat de mult cu carligul nadit, incat pluta semnaleaza ca pestele a muscat si totusi ii mai ramane inca posibilitatea sa scuipe carligul.

Locuri de pescuit in Delta Dunarii - Caraorman: Se gaseste in toate baltile de revarsare de-a lungul Dunarii, in bratele moarte, in canale impotmolite sau lipsite de curenti: Crisan-Caraorman. In rauri este mai rar intalnit, pentru ca nu-i plac curentii din apele curgatoare.

Perioada de pescuit in Delta: Din luna iunie si pana in octombrie.

Are corpul plat, inalt si turtit. Solzii mici ce o acopera lasa un loc liber pe coama spatelui, modificandu-se astfel coloritul in functie de mediul in care traieste. In consecinta, in apele curgatoare, spatele este verzui-cenusiu cu lateralele albastrui, si devine mai inchis la culoare in cele stagnante.

Capul este mic, gura fara mustati si se poate prelungi cu o mica trompa ca la crap. Greutatea obisnuita este de 0.50-1 kg, iar dimensiunea minima a platicii care poate fi retinuta este de 25 de cm. Este un peste pasnic, fricos si lenes, putin plimbaret, mai degraba sedentar, preferand sa stationeze timp indelungat in acelasi loc. +

Se hraneste cu larve acvatice, viermi, icre, rame, crustacee, moluste mici, materii vegetale si organisme aflate in descompunere. Exemplarele mari devin agresive si se hranesc si cu pestisori. In perioada de reproducere, masculului ii apar pe cap si pe spate niste tuberculi albi, numiti butoni de imprerechere.

      

Momelile folosite la pescuitul sportiv: Momeala cea mai des folosita este buchetul de viermusi. Se mai foloseste si bobita de paine framantata cu mamaliga.

Locuri de pescuit in Delta Dunarii - Caraorman: Primavara si toamna prefera locurile cu ape calde. La sfarsitul lunii septembrie o gasim numai la adancime, unde remanenta calorica a solului ii ofera caldura necesara. Vara o regasim tot la adanc, cand apele sunt limpezi. In apele statatoare habiteaza in locuri cu fund nisipos-malos, langa perdele de stuf si papura, in ochiurile formate de vegetatie si printre plantele emerse.

Perioada de pescuit in Delta: Din luna iunie si pana in octombrie.

Rosioara este o specie sedentara, care traieste in special in apele dulci, statatoare, unde se intretine in compania carasului, a linului si a platicii aproape de fundul apei, unde abunda vegetatia. Corpul rosioarei este alungit, comprimat lateral, acoperit cu solzi de marime mijlocie, bine fixati. Botul este scurt, gura mica si oblica in sus. Ochii sunt adanc implantati, cu cate o pata rosie.

Trasaturile caracteristice sunt culoarea irisului galben pe fondul auriu al ochilor si aripioarele, care pe margini sunt de un rosu aprins sau rosu portocaliu. Spatele are culoare cafenie cu reflexe albastrui inchis sau verzui cu laterale galbui stralucitoare, iar abdomenul este alburiu cu irizatii argintii. Inotatoarele, exceptand cele ale exemplarelor tinere, au baza fumurie, iar varfurile rosii, cu o intensitate variabila, de unde si denumirea populara de rosioara.

In general rosioara adulta consuma hrana de origine vegetala (particule de plante, alge filamentoase, detritus vegetal) si mai putin zooplancton (Daphnia, Cyclops, Bosmina etc.), viermi, larve de insecte, mici racusori.

Momelile folosite la pescuitul sportiv: Ca momeli se folosesc muste mai verzui, cosasi mici, carabusi, viermusi albi de carne, rame mici de gunoi, mamaliga, cocolos de paine etc. La pescuit de rosioare, prezenta pescarului trebuie sa fie cat mai discreta, evitand ca umbra sa cada pe apa. Toamna, dupa caderea vegetatiei, rosioara coboara spre fundul lacului.

Locuri de pescuit in Delta Dunarii - Caraorman: Se gaseste in tot felul de ape stagnante, chiar si in cele salmastre, atat din zonele colinare, cat si din regiunile de ses. Se intalneste si in cele mai mici balti si brate moarte napadite de vegetatie, unde in anumite perioade cantitatea de oxigen dizolvat in apa scade la un nivel critic pentru viata pestilor.

Perioada de pescuit in Delta: Din luna iunie si pana in octombrie.

Specie de pesti rapitori, cu forma specifica, culoare gri-verzuie dungata. Este unpeste agresiv, foarte lacom. Corpul este robust si prezinta doua inotatoaredorsale. Bibanul poate depasi 50 cm si o greutate de peste 2 kg. Preferă ape curgătoare bogate în vegetaţie.

Se reproduce în lunile aprilie-mai-iunie. Corp comprimat si foarte inalt.

      

Ghebul porneste dupa uperculii ascutiti, are solzi marunti si zimtati care sunt bine prinsi in piele, linia laterala este aproape paralela cu linia spatelui, urmandu-i curba. Are o culoare inchisa, cu dungi caracteristice si reflexe predominante de verzui-cenusiu metalizat. Pe laterale are 5-9 dungi verticale de culoare mai inchisa.

Aripa dorsala este prevazuta cu spini si foloseste ca sistem de autoaparare. In momentul depunerii icrelor, acestea sunt expulzate sub forma unui sirag de margele, lungi de 1-2 m si imbracate intr-o camasa gelatinoasa, pe care le aseaza prin miscari circulare langa mal. Il gasim atat in apele stagnante cat si in cele curgatoare, in Delta si chiar in mare, in apele mai putin sarate din fata gurilor de varsare.

Prefera hrana vie precum pestisori, insecte, larve, rame, vermusi, melci, icrele altor pesti, hranindu-se tot timpul anului. In general acesta sta la loc de panda printre radacini, copaci, picioare de pod, ochiurile din stuf etc. Cei mai mici vaneaza in bancuri intre ape, iar cei mai batrani vaneaza spre fund unde traiesc solitar.

Momelile folosite la pescuitul sportiv: Se folosesc momeli naturale vii sau moarte, se prinde la naluci si la dandineta, pestisori argintii, boarta, plevusca, buchet de rame, dar si la bucatica. O momeala buna sunt proprii pui sau cei de Sorete. Poate fi urmarit la pluta, pluta culisanta sau la miscarea varfului de lanseta. Momelile artificiale cele mai versatile folosite pt bibani sunt renumitele “twistere”, de toate felurile si culorile posibile.

Locuri de pescuit in Delta Dunarii - Caraorman: Bibanul il gasim aproape oriunde in Delta Dunarii, ca sta in anafoare la adancimi mari, fie la intersectia canalelor, ori la gurile de intrare in baltile Deltei.

Perioada de pescuit in Delta: Se pescuieste tot timpul anului, exceptie facand perioada de prohibitie. Cele mai favorabile momente sunt lunile de toamna. De asemenea, este foarte activ si iarna.

In general este intalnit cu dimensiuni cuprinse intre 30-50 cm si 0,5-1,5 kg dar poate ajunge pana la 10 kg. Este un peste rapitor de apa dulce care se gaseste in aproape toate apele de ses din Europa.

La noi in tara este intalnit pe Dunare, in Delta Dunarii si in toate raurile mari: Olt, Mures, Timis, Somes, Cris, etc.

     

Este un peste cu forma alungita, specifica rapitorilor si pestilor ce inoata cu viteze mari, este de culoare argintie cu burta alba iar spatele este de culoare verde inchis. Aripioarele sunt tivite cu portocaliu si negru. Inoata in grup si ataca bancurile de maruntis cu viteza foarte mare, lovindu-le cu coada. Mananca aproape toata ziua si are un stil de viata unic printre pestii din tara noastra. Traieste numai in ape curate si se hraneste in special cu pesti albi de suprafata (obleti si alte natii de maruntis).

Momelile folosite la pescuitul sportiv: Metoda cea mai etica de pescuit a avatului este cea cu musca artificiala care trebuie aruncata cat mai departe, la 50-60 m. Se pot folosi cu mare succes lingurile, voblerele si twisterele. Se mai practica metoda de pescuit a avatului cu ajutorul bilei de sticla (” buldo”), dar in apele statatoare.

Locuri de pescuit in Delta Dunarii - Caraorman: Poate fi pescuit pe cursul canalelor si garlelor unde nu exista vegetatie. De asemenea, la intersectia bratului Sulina cu canalul Crisan - Caraorman se poate prinde in functie de perioada avat. Traieste in apele dulci, desi in unele cazuri poate trai si in ape semisaline, precum si in lacuri, nu numai rauri, doar daca acestea se afla la o altitudine mica fata de nivelul marii. De asemenea, mai poate fi pescuit in lacurile de acumulare din regiunile deluroase, mai ales acelea in care traiesc multi obleti. Evita apele tulburi.

Perioada de pescuit in Delta: Pescuitul la avat da rezultate bune incepand cu luna martie si pana in zilele cu inghet din noiembrie-decembrie, dar foamea lui atinge apogeul dupa perioada depunerii icrelor, in aprilie, cand ataca totdeauna carligul nadit. Se pescuieste mai eficient dimineata si seara, dar se mai intampla sa fie vanat in orele de pranz ale zilelor calduroase de vara, in cazul in care avatul nu si-a satisfacut pofta.

Corpul carasului este relativ asemanator cu al caracudei, dar mai putin inalt si ceva mai lunguiet. Capul este scurt, iar gura, terminala si prevazuta cu buze usor carnoase, fara mustati. Corpul ii este bine proportionat, acoperit de solzi cicloizi relativ mari si grosi.

      

 

Partea dorsala este de culoare verzui-plumburie, flancurile argintii si regiunea ventrala alba cu reflexe argintii. Inotatoarele au o culoare fumurie, cu usoare nuante rosietice. Are o lungime de 10-30 cm si o greutate medie de 100-300 g. Originea acestui peste este in nordul Asiei, de unde s-a raspandit in toata China, apoi in toata lumea. Poate trai in ape foarte sarace in oxigen, intre niste limite ale PH-ului pe care putini pesti le suporta, poate trai zile intregi in ape scazute, doar in noroi, rezista uimitor de mult fara hrana si se adapteaza cu usurinta la orice fel de conditii de hranire, se poate imperechea cu alti pesti din familia ciprinidelor, urmasii fiind intotdeauna carasi.

Momelile folosite la pescuitul sportiv: Nada trebuie sa contina faina de paste, rama tocata, viermisori, srot de floarea soarelui, canepa, biscuiti, halva, mamaliga etc.

Locuri de pescuit in Delta Dunarii - Caraorman: Poate fi pescuit in apropierea malurilor cu sau fara vegetatie, printre plante, in apropierea perdelelor de stuf si papura, in zonele cu fund malos si oxigenate de curenti slabi, canale impotmolite, gropi, balti.

Perioada de pescuit in Delta: Incepand din luna iunie si pana in octombrie.

Are corpul hidrodinamic, acoperit de solzi mici, cap alungit, gura mare, terminala, prevazuta cu dinti asezati in cate un rand pe fiecare falca si alti numerosi dinti pe cerul gurii. Pe spate are înotatoare caracteristica subdivizata, cu partea anterioara prevazuta cu tepi. Culoarea este verde-cenusie pe spate, cu dungi mai inchise ce se pierd spre linia mediana, restul corpului fiind alb-argintiu metalizat.

Atinge lungimi de 30-60 cm , ajungand chiar la dimensiunea de 1 m si 7-8 kg.

     

Se gaseste preponderent in Dunare si baltile ei, dar si in raurile mari din tara noastra, in lacuri si bazine piscicole. Ii plac apele limpezi, apele cu suvoaie domoale si vartejuri linistite, bazinele, zonele unde fundul este tare, nisipos sau piatra. Depune icrele pe fundul apei, primăvara din mai pana in iunie cand temperatura apei atinge 12°C - 15°C. Icrele se lipesc de plantele sau pietrele din apă. Masculul este cel care va pazi icrele de alti pesti. Reproducerea are loc primavara in lunile martie-aprilie. In primele stadii de viata se hraneste cu plancton. Catre sfarsitul primului an trece la viermi, larve de insecte si la pesti marunti.

 

Momelile folosite la pescuitul sportiv: Pescuitul cu lingura, twisterul sau voblerul este modalitatea cea mai frumoasa de prindere a salaului. La pescuitul cu pestisor viu, carligul trebuie sa fie cu coada dreapta si varful foarte bine ascutite. Se fixeaza in carlig astfel incat varful acestuia sa treaca prima data prin orificiile nazale.

Locuri de pescuit in Delta Dunarii - Caraorman: Salaul se cauta in locurile umbrite unde se simte la adapost, succesul fiind asigurat mai mult de gasirea locului de panda al acestuia, si nu de alegerea momelii potrivite.

Perioada de pescuit in Delta: Primavara si toamna sunt cele mai prolifice pentru pescuitul salaului. Vara este gasit in locuri umbroase sau in zile ploioase si innorate.

Corpul Crapului este alungit, comprimat lateral. Gura este adaptata gasirii hranei pe fundul apei. Buzele sunt groase si adaptate la modul de hranire, putandu-se extinde ca un tub. Tot pe buze se gasesc patru mustati scurte, care il ajuta la pipait. Solzii sunt mari. Crapul ca dimensiune ajunge la 50-100 cm (10-20 kg), existand cazuri cand ajunge pana la 140 cm si 45 kg.

Durata sa de viata este de 15-20 ani.

     

Crapul ajunge la maturitate sexuala la 2-3 ani. Depunerea pontei are loc in aprilie-mai, in mod obisnuit in orele diminetii, pe vegetatia submersa. O femela depune cam 140.000 de icre pe fiecare kg din greutatea ei. Crapul se hraneste scurmand fundul apei pana la o adancime de 20 de centimetri. Primavara si toamna acestia prefera hrana de origine animala spre deosebire de anotimpul verii cand se orienteaza catre hrana de natura vegetala.
Momelile folosite la pescuitul sportiv: Porumbul (de lapte, uscat sau fiert); graul (uscat sau fiert); mazarea; cartoful; floarea soarelui; castraveti, rosii; mamaliga; painea; buletele; pufuleti Locuri de pescuit in Delta Dunarii - Caraorman:  in lacurile mai putin adanci din canale, unde apa este mai oxigenata. Exista perioade cand canalul Crisan-Caraorman este plin de crap si momente cand acesta este mai greu de gasit. Pescuitul crapului in ape cu substrat namolos poate fi un adevarat cosmar pentru multi pescari, cele mai mari probleme punandu-le prezentarea nadei in astfel de cazuri.
Locuri de pescuit in Delta Dunarii - Caraorman: Pe timpul verii, datorita temperaturilor ridicate si a nivelului scazut al apei crapul migreaza din lacurile mai putin adanci in canale, unde gaseste o apa mai oxigenata. Exista perioade cand canalul Crisan-Caraorman este plin de crap si momente cand acesta este mai greu de gasit.
Perioada de pescuit in Delta: Perioada de iarna poate fi considerata cea mai grea perioada in pescuitul crapului datorita temperaturii scazute care fac ca metabolismul pestilor sa fie foarte scazut. Pe timpul verii, datorita temperaturilor ridicate si a nivelului scazut al apei, crapul migreaza din lacurile mai putin adanci in canale, unde gaseste o apa mai oxigenata.

Corpul este cilindric pana la inotatoarea dorsala, apoi se turteste lateral. Capul este mare si turtit, gura foarte mare, cu dintii ascutiti si desi ca o perie. Are trei perechi de mustati din care una cu firele foarte lungi. Culoarea este verde cenusie pe spinarea si flancuri, iar burta este alba sau galbuie. Nu are solzi. Traieste in ape adanci cu fundul malos.

Este un peste de panda stand nemiscat mult timp in asteptarea prazii, de unde si numele de somn.

    

Principala sa arma sunt mustatile care atrag pestisorii curiosi pe care acesta ii insfaca de cum s-au apropiat in deajuns pentru a fi o prada sigura. Poate cantari intre 10-15 kg, dar poate ajunge si la 400 kg. In medie are o lungime de 2 m, insa poate ajunge si la 3-4 m. Somnul este activ mai ales noaptea, vanand in apele tulburi cand temperatura apei este peste 4 - 7º C.

Este un "copoi" al apelor, cu receptori capabili sa detecteze vibratii, mirosuri si sa faca o analiza chimica primara a apei, somnul este cel mai mare peste pe care il poti prinde in Romania. Mananca aproape orice, de la pesti de dimensiuni medii si mici, viermi mari, lipitori pana la cadavre de pasari. Perioada de depunere a icrelor la somn este in regiunile temperate intre lunile mai si iunie, cand apa are o temperatura intre 17 - 18 ° C. Cantitatea de icre depuse depinde de posibilitatile de hranire si de marimea femelei.                          

Momelile folosite la pescuitul sportiv: Ficatul de pui in stare de putrefactie (acele calitati care fac ficatul de pui una dintre cele mai neplacute momeli de manuit si utilizat, sunt exact cele care il fac extrem de atractiv pentru somn), carasul, ramele serpesti, scoici (care pot fi gasite pe Dunare, pe baraje, lacuri, sau in zonele cu substrat namolos, ingropate la aproximativ 20 cm adancime), imbucaturi/ bucati de peste care este cea mai des folosita momeala de somn. Momelile artificilale nu prea au succes.

Locuri de pescuit in Delta Dunarii - Caraorman: Somnul se aduna in locurile adanci de pe cursurile canalelor canale, in gropane Crisan-Caraorman.
Perioada de pescuit in Delta: Pescuitul somnului este oprit in perioada de reproducere, care dureaza de la jumatatea lunii aprilie pana la jumatatea lunii iunie. Sezonul recomandat pentru pescuit este din iunie pana in septembrie. Momentul din zi recomandat este seara si noaptea.

Peste rapitor, corp relativ gros, aproape cilindric, culoare verzuie, lungimea obisnuita de 30 - 40 cm (exceptional 1.5 m), iar greutatea de 0.500 g - 1 kg . Gura este mare, larg deschisa, si cu multi dinti. Inotatoarele dorsale sunt apropiate de zona terminala a cozii. Falca de jos este mai lunga decat cea de sus.

Stiuca este denumita si pestele-sanitar al apelor dulci si mai ales al crescatoriilor de crap, pentru ca devoreaza toate exemplarele bolnave sau moarte din bazinul respectiv.

    

Traieste in apele statatoare, bogate in vegetatie, dar si in apele curgatoare. In primele stadii de viata stiuca traieste in bancuri de pesti si se hraneste cu microorganismele din apa. Mananca si masculi tineri ai propriei specii. Nu mesteca prada, o inghite. Poate ataca si cand are deja o victima in gura.

Mai tarziu devine solitara si aproape exclusiv ihtiofaga. Se dezvolta rapid, atingand numai in trei saptamani 15 mm, iar maturitatea sexuala la varsta de 3 ani, cand are aproximativ 700-800 de grame, si poate ajunge la exemplare de peste 20 de kg (cea mai mare stiuca prinsa in Delta avea 16 kg). Vazul este foarte dezvoltat, cu vizibilitate atat in fata, cat si pe lateral, folosit in timpul zilei. Perioada de reproducere are loc dupa topirea gheturilor, adica in februarie-martie.

Momelile folosite la pescuitul sportiv: In Delta cea mai eficienta momeala si cea mai des folosita este lingurita oscilanta. Rezultate bune se obtin cu woblere si linguritele rotative. O momeala recomandata in momentele de apatie ale stiucii, atunci cand nu musca la lingura, este pestele viu, precum puiet de peste pasnic – caracuda, caras, oblet, ciortanica, rosioara, pui de clean – dar si pui de pasari, broscute, soareci sau serpi.

Locuri de pescuit in Delta Dunarii - Caraorman: Stiuca prefera apele limpezi si oxigenate, cu vegetatie bogata. Lacurile mai adanci Puiulet, zone cu adancimi mici si vegetatie cum ar fi japsele, canalele colmatate Suez, sau portiuni ale canalelor unde lipsa curentilor a dus la limpezirea apei Crisan-Caraorman. De asemenea, canalul Puiulet – Lumina, avand o suprafata mare si adanca, reprezinta unul din locurile unde se dau lovituri grele la stiuca. In pescuitul la fund se poate folosi si buldo (pe langa liniile clasice) ceea ce duce mentinerea  momelii vii la diferite adancimi, umpland cu apa sau golind flotorul, dupa caz.

Perioada de pescuit: In afara perioadei de prohibitie, poate fi pescuita pe parcursul intregului an. Se prinde cel mai bine primavara, in lunile februarie si martie (fiind perioada in care isi depune icrele, pescuitul ei este permis doar in amenajarile piscicole private) si toamna, de la sfarsitul lunii septembrie pana la inghetarea apelor. Zilele cu ceata si cer innorat de toamna s-au dovedit a fi cele mai potrivite pescuirii stiucii. La inceputul primaverii, in perioada ‘bataii’, migreaza in amonte, spre locurile putin adanci. In lunile de vara, datorita vegetatiei si a bogatiei puietului, stiuca nu prea este atrasa de lingurite: se prind in special marlite. Perioada optima pentru pescuitul stiucii este luna octombrie.